Creanța fiscală

Potrivit Codului de Procedură Fiscală, adoptat prin legea 207/2015, creanța fiscală este definită ca  dreptul Statului la încasarea oricărei sume care se cuvine bugetului general consolidat, reprezentând creanţa fiscală principală şi creanţa fiscală accesorie;

Creanta fiscala principala reprezinta dreptul la perceperea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale iar creanta fiscala accesorie reprezinta dreptul la perceperea dobânzilor, penalităţilor sau majorărilor aferente unor creanţe fiscale principale.

Este de retinut că, procedura de executare silita prevazută de Codul de Procedura Fiscala, se aplică numai pentru acest gen de creanțe fiscale, întrucât acestea au un regim preferențial si astfel s-a nascut aceasta procedura de executare, cu reguli și termene diferite față de procedura de executare silită de drept comun.

In aceste conditii, este nevoie de o atenție sporită la ce anume plătiți, întrucât în instituțiile statului, de multe ori se produc diferite erori.

Taxe eliminate la Registrul Comertului

Incepand cu 01 februarie 2017, legea 26/1990 privind Registrul Comertului, va fi modificata si astfel, pentru înmatricularea comerciantului/comerciantilor  dar  şi pentru  înscrierea de menţiuni în Registrul Comertului (modificarea denumirii, înscrierea sau modificarea emblemei, schimbarea formei juridice, schimbarea sediului social în acelaşi judeţ, prelungirea duratei de funcţionare, etc) nu se vor percepe taxe şi tarife.

Situtia este valabila si în cazul altor operaţiuni care, potrivit legii, trebuie mentionate în Registrul Comertului.

Consideram ca eliminarea acestor taxe este un lucru benefic si cu siguranta va avea un efect pozitiv. Chiar daca au fost eliminate aceste taxe, tot va fi nevoie de specialisti care sa va ofere sprijin pentru întocmirea documentelor necesare operatiunilor/mentiunilor in Registrul Comertului.

Elementul material – infractiunea de spalare a banilor

Acţiunile enumerate în cuprinsul art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea 656/2002 privind prevenirea si sanctionarea banilor

Art. 29 

(1) Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani: 

a) schimbarea sau transferul de bunuri,
 cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei; 

b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni; 

c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni;

sunt modalitati alternative ale elementului material al infractiunii unice de spalare a banilor. (Decizia I.C.C.J nr. 16/08.06.2016)

Astfel, existenţa mai multor actiuni, din cele indicate mai sus, nu va atrage o pluralitate de infracţiuni sau de calificări.

Echipa de consultanți http://www.avocat-ioan.ro

Ordonanțarea de plată

Potrivit pct.4 din Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.1792/2002, ordonanţarea de plată este documentul intern prin care ordonatorul de credite da dispoziţie conducătorului compartimentului financiar (financiar-contabil) sa întocmească instrumentele de plată a cheltuielilor.

Consideram ca acest document este un un act administrativ individual emis de o autoritate publica ce da nastere la raporturi juridice si care nu conţine reglementări cu caracter general, impersonale,menite sa produca efecte erga omnes (fata de toti participantii).

Avand in vedere aceste aspecte, apreciem ca legalitatea emiterii si semnarii unui asemenea document poate fi analizata in cadrul unui proces aflat pe rolul instantelor de judecata, prin intermediul exceptiei de nelegalitate, potrivit art.4 din legea 55/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare.

Cu sprijinul adecvat se pot obtine rezultate maxime!

Echipa de consultanti http://www.avocat-ioan.ro

Subiect activ – infractiunea de spalare a banilor

Tot prin Decizia  I.C.C.J nr.  16/08.06.2016, completul de dezlegare a unor chestiuni de drept din Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca subiectul activ al infractiunii de spalare a banilor

Constituie infracţiunea de spălare a banilor:

  a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;  

b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni; 

c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni;

poate fi si subiectul activ al infractiunii din care provin bunurile.

Echipa de consultanti http://www.avocat-ioan.ro

 

Infractiunea de spalare a banilor

Inalta Curte de Casatie si Jusititie, prin completul de dezlegare a unor chesiuni de drept, prin Decizia 16/2016, a stabilit, printre altele ca infractiunea de spalare a banilor

schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei (art.29 alin (1) lit.a) legea 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor

este o infractiune autonoma, care nu este conditionata de existenta unei solutii de condamnare pentru infractiunea din care provin bunurile.

echipa de consultanti http://www.avocat-ioan.ro

Cauza NYKÄNEN v. Republica FINLANDA (Suomi)

In aceasta cauza aplicantul, domnul Nykanen, a fost supus unei inspectii fiscale, in urma careia autoritatile fiscale au considerat ca a primit o suma de bani, 33.000 euro, in mod nejustificat si ca acesta a  furnizat informatii incomplete organelor fiscale. Astfel a fost amendat si i s-a impus un cost suplimenatar de 1700 euro. Aceasta decizia a ramas definitiva, fiind contestata de aplicant potrivit legii finlandeze.

Ulterior, impotriva acestuia, pentru aceleasi fapte, a inceput si o procedura penala, avand la baza infractiunea de evaziune fiscala. In urma acesteia, aplicantul a fost condamnat la 10 luni inchisoare si  obligat sa plateasca organelor fiscale, suma de 12.420 euro plus dobanzi, reprezentand TVA pentru suma de 33.000 euro. Hotararea a ramas definitiva fiind atacata potrivit legii finlandeze.

Amenda primita in cadrul inspectiei fiscale este considerata de catre CEDO o ,,acuzatie penala,, în conformitate cu criteriile Engel.

In aceasta cauza CEDO a considerat ca a fost incalcat art.4 Protocolul 7 CEDO – dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de 2 ori – intrucat sancțiunile penale și sancțiunile fiscale au fost dispuse de către autorități diferite, fără ca procedurile să aiba vreo legatura una cu alta.

Astfel, CEDO considera ca astfel de proceduri desfasurate de autoritati diferite, trebuie sa fie interconectate intre ele, pentru a nu fi incalcata Conventia CEDO si implicit Protocolul 7 la conventie.

Echipa de specialisti http://www.avocat-ioan.ro

 

 

Dreptul de a nu fi pedepsit sau judecat de 2 ori – ne bis in idem

Jurisprudenta recenta de la nivelul Curtii Europene a Drepturilor Omului stabileste ca in cazul existentei unor asa zise proceduri duble de pedepsire, atat intr-o procedura  fiscala cat si intr-o procedura penala,  aceste aspecte pot constitui incalcari ale art.4 Protocolul nr.7 CEDO, potrivit caruia nimeni nu poate fi pedepsit sau judecat de 2 ori.

Curtea a afirmat, in hotararea Zolotukin contra C.Federatiei Ruse, ca articolul 4 Protocolul 7 nu se limiteaza la dreptul de a nu fi pedepsit penal de 2 ori, ci include si dreptul de a nu fi urmarit sau judecat de doua ori.

In concret, aceste proceduri duble (fiscale si penale) trebuie să fie combinate pentru a fi integrate într-un ansamblu coerent si trebuie să fie proporționale și previzibile pentru justițiabil.

In alte conditii, aplicarea atat unor sanctiuni fiscale dar si a unor sanctiuni penale, sunt considerate incalcari ale principiului ne bis in idem si implicit ale art.4 Protocolul nr.7 CEDO.

Echipa de consultanti http://www.avocat-ioan.ro

Dobanzi si penalitati in procedura de executare silita

Daca prin titlul executoriu au fost stipulate ori acordate dobânzi, penalităţi sau alte sume, care se cuvin creditorului, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de executorul judecătoresc, potrivit legii.

Dacă titlul executoriu nu cuprinde dobânzi, penalităţi sau alte sume, însă ele se cuvin de plin drept creditorului, acestea vor fi stabilite de către instanţa de executare la cererea creditorului, prin încheiere dată cu citarea părţilor.

In cazul unei facturi fiscale care constituie titlu executoriu, problema dobanzilor si a penalitatilor, poate fi analizata numai in cadrul unei relatii contractuale.

Echipa de specialisti http://www.avocat-ioan.ro

5fnmwej4taa-helloquence